Ce urmărește educația juridică?
.
Scopul imediat al educației juridice este să familiarizeze elevii cu principalele reglementări (legale, statutare și regulamentare) ce se aplică în viața cotidiană. Se insistă nu atât pe drepturi, cât mai ales pe responsabilități: interdicții, permisiuni, proceduri aplicabile, sancțiuni posibile, efecte ale implicării într-o procedură disciplinară sau judiciară asupra individului și viitorului său.
.
Scopul mediat al educației juridice este să promoveze supremaţia legii ca o condiţie esenţială pentru siguranţa individului şi ca o valoarea intrinsecă a democraţiei. Nu mai vrem să auzim argumente precum „Legea e făcută să fie încălcată”, resemnări precum „Asta e!” ori „Merge și-așa!”, justificări precum „Unde dă părintele, crește!”, sau cutume derivate din „Bătaia e ruptă din rai”. Dorim ca legea să fie respectată ceea ce constituie o condiție fundamentală pentru a avea și menține o democraţie bazată pe libertate, respectarea drepturilor fiecăruia şi asumarea responsabilităţii.
.
Chiar este necesară educația juridică?
.
Potrivit datelor oficiale puse la dispoziție de Consiliul Legislativ, în România erau în vigoare la finele anului 2021 peste 11.000 de acte normative primare – legi, ordonanțe și ordonanțe de urgență. Conform Constituției României, toate trebuie cunoscute și respectate de către cetățenii țării, căci nimeni nu poate invoca drept scuză necunoașterea legii. Așadar, este nevoie de informare cu privire la legi.
.
Potrivit datelor oficiale puse la dispoziție de Consiliul Superior al Magistraturii, pe rolul instanțelor judecătorești sunt înregistrate anual un număr de trei milioane de dosare, adică aproximativ unul din patru adulți este în fiecare an implicat ca justițiabil într-o cauză penală, sau civilă, ceea ce dovedește un grad mare de contestare sau chiar încălcare a legii și a drepturilor individuale. Așadar, este nevoie de o atitudine de respect față de drepturi, legi, autorități.
.
În același timp, cifrele arată că a crescut alarmant numărul minorilor implicați în litigii judiciare. Dacă este să ne referim doar la cauzele penale, statisticile ne arată că în fiecare an aproximativ 4.000 de copii sunt victimele unor răufăcători și alți 3.500 de copii sunt ei înșiși infractori. Mai exact, în fiecare zi în România este trimis în judecată câte un inculpat care omoară un copil; un altul care agresează sexual un minor; încă unul care fură bunuri de la un minor sau îl tâlhăreşte. În fiecare an înregistrăm 200 de dosare cu minori care sunt loviţi sau răniţi fizic în mod grav. Anual, 100 de adulţi sunt trimişi în judecată pentru producerea de fotografii sau filme pornografice cu minori. În faţa instanţelor ajung anual peste 300 de dosare privind minori traficaţi. Părinţii divorţaţi evită plata pensiei de întreţinere datorată minorilor în peste 500 de situații anual care devin cazuri judiciare. Zilnic sunt trimişi în judecată cinci minori pentru comiterea infracţiunilor de furt, alţii doi pentru tâlhărie și încă un minor care comite o lovire sau vătămare corporală. O dată la fiecare trei zile un minor este adus în faţa judecătorului pentru că a comis un act sexual cu privire la un alt minor şi un altul pentru că a comis un viol. O dată la patru zile un minor este trimis în judecată pentru că a omorât o altă persoană. În fiecare an sunt acuzați penal peste 100 de minori care sunt prinşi la volan fără permis. Așadar, sunt necesare soluții pentru ca delincvența juvenilă să fie diminuată, iar victimizarea minorilor să înceteze.
.
De ce educație juridică în școală?
.
În România sunt patru milioane de copii, dintre care un milion sunt deja adolescenți. Legislaţia românească prevede că începând cu vârsta de 14 ani orice cetățean răspunde penal şi contravenţional. Or, copiii noştri ar trebui să ştie ceea ce este permis şi ceea ce este interzis să facă chiar înainte de a împlini această vârstă, tocmai pentru a evita consecinţele negative asupra lor din cauza unor fapte comise sau a unor anturaje nepotrivite.
Este evident că orele de educaţie civică și de educație socială trebuie completate de informații concrete cu privire la modul de a acționa și a reacționa în anumite situații care au tangență cu normele juridice existente. Asemenea cunoștințe se pot dobândi numai la orele de educație juridică.
.
Care sunt temele de educație juridică?
.
Tematica este una diversă care ține de domeniul dreptului civil, al familiei, comercial, penal, contravențional, al transporturilor, al protecției consumatorului, procedural, dar și de domeniul organizării statale și judiciare, respectiv de domeniul integritate și anticorupție. Toate acestea sunt, însă, traduse pe înțelesul copiilor și tinerilor. Prin urmare, elevii nu vor studia materii de drept, ci subiecte care sunt adaptate vârstei lor: minorul și drepturile, copilul și identitatea, copilul și familia, tânărul și sănătatea, viața intimă a tănărului, elevul și școala , circulația și călătoriile, actele și bunurile minorului, tânărul și munca, noi în online, oamenii legii, procesul judiciar.
.
În concret, la educație juridică elevii înțeleg de ce libertatea presupune nu doar drepturi, ci și obligații; ei studiază ce îndatoriri au copiii în familie, ce obligaţii au părinţii faţă de copii, care sunt gradele de rudenie şi cum poate fi prevenită şi combătută violenţa domestică; care sunt pericolele consumului de substanţe interzise; în ce condiții poate accesa serviciile medicale; cum identifică și unde apelează când achiziţionează produse defecte sau expirate; cum trebuie reacționat și cum se pot feri de agresiuni fizice și sexuale; în ce condiţii se poate căsători o persoană; care sunt regulile de comportament şi sancţiunile în mediul şcolar; cum se previne discriminarea; cum se combate corupţia; care sunt regulile de circulaţie pe drumurile publice și care este comportamentul dezirabil în mijloacele de transport în comun; care sunt regulile de călătorie în afara ţării; cine încheie acte pentru minor până la 14 ani, respectiv după ce el împlineşte această vârstă; cum se poate deschide un cont bancar; cum trebuie îngrijit un animal; ce trebuie să conţină un contract de muncă și cum se munceşte legal cu ziua; ce înseamnă să faci voluntariat sau internship; cum se obţine indemnizaţia de şomaj; cum este protejată viaţa privată și demnitatea în relația directă cu ceilalți; care sunt regulile de utilizare și de securitate personală pe rețelele de socializare Facebook, Instagram, WhatsApp, Tik Tok; în ce condiţii poate participa un copil la emisiuni sau în reportaje la televizor; cum sunt aleşi reprezentanții elevilor în organismele şcolare; care sunt regulile ce trebuie respectate când fac o petrecere; care sunt condițiile de participare la ora de religie; care sunt organele de control și organele legii şi care trebuie să fie conduita cetățenilor în raport cu acestea; cum ne apărăm de abuzurile din partea organelor statului; cum poate cineva să ajungă un om al legii; cum se desfăşoară un proces civil sau penal şi ce drepturi și proceduri speciale se aplică minorilor implicaţi în procese; cum pot să fie despăgubiți cei cărora li s-au încălcat drepturile; ce sancțiuni îi așteaptă pe cei care încalcă legea și ce efecte vor suporta în cursul vieții lor.
.
Ce suport de curs se utilizează la orele de educație juridică?
.
Există un ghid practic de educație juridică întocmit de judecătorul Cristi Danileț, fost consilier al ministrului justiției și fost membru în Consiliul Superior al Magistraturii. După două decenii în slujba justiției și după ce s-a specializat ani întregi în domeniul justiției juvenile, Cristi Danileț a scris acest material consultând psihologi, sociologi și adolescenți.
.
Ghidul este actualizat în fiecare an. La baza redactării lui au stat peste 500 de acte normative și 50 de cazuri practice. Materialul abundă de informații utile, elemente de atenționare și de reținut de către cititor. El este disponibil în variantă PDF pe site-ul www.educatiejuridica.ro ce aparține organizației VeDem Just – o asociația neguvernamentală și apolitică, înființată de tineri juriști și cadre didactice, special pentru a susține proiectul de educație juridică la nivel național. Asociația distribuie în mod gratuit acest ghid, în variantă tipărită, tuturor elevilor care studiază acest opțional. Alte resurse online sunt disponibile AICI.
La orele din școli pot fi invitați să își aducă aportul într-o modalitate non-formală membrii asociației VeDem just, precum și voluntari din cadrul instanțelor judecătorești, parchetelor, barourilor și facultăților de drept.
Scopul asociației este ca această materie să fie studiată în mod formal, ca opțional, ceea ce se întâmplă în anul școlar 2021-2022 într-un număr de 125 unități școlare.
Judecător dr. Cristi Danileț, Coordonator Național Educație Juridică
Contact: 0742.182.581, fb.com/eduiuris, fb.com/cristi.danilet