Legislația educației juridice

Reglementări privind Educația juridică:

Standarde internaționale:

– inițiativa Education for Justice (E4J) dezvoltată în baza Declarației de la Doha – Promovarea unei culturi a legalității, adoptată în anul 2015 de Congresul Națiunilor Unite pentru Prevenirea Criminalității și Justiție Penală: urmărește să prevină infracționalitatea și să promoveze o cultură a legalității prin activități de educație pentru învățământul primar, secundar și terțiar. Activitățile de acest gen sunt menite să îi ajute pe profesori să instruiască generațiile următoare pentru a înțelege și aborda mai bine probleme ce pot afecta statul de drept și pentru a încuraja elevii și studenții să se implice activ în comunitățile lor;

– Recomandarea Consiliului UE din 22 mai 2018 privind competențele-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții (2018/C 189/01) – pct 6 prevede: „Competențele cetățenești înseamnă capacitatea de a acționa în calitate de cetățeni responsabili și de a participa pe deplin la viața civică și socială, pe baza înțelegerii conceptelor și structurilor sociale, economice, juridice și politice, precum și a evoluțiilor și a durabilității la nivel mondial”; pct 4 „Cetățenii ar trebui să aibă o abordare critică a valabilității, fiabilității și impactului informațiilor și datelor puse la dispoziție prin mijloace digitale și să cunoască principiile etice și juridice implicate în ceea ce privește utilizarea tehnologiilor digitale”.

.

Proiecte naționale:

– Programul naţional EDUIURIS – educație juridică pentru copii și tineri dezvoltat începând cu anul 2016 de asociația VeDem Just;

– Protocolul de colaborare privind educația juridică încheiat în anul 2013 și reînnoit în 2017 între Ministerul Justiţiei, Ministerul Educaţiei Naţionale, Consiliul Superior al Magistraturii și Ministerul Public, protocol la care a aderat și asociația VeDem Just.

Legislație națională:

– Prin Legea nr. 273/2021 s-a modificat Legea educației și s-a prevăzut că, printre competențele-cheie care se vor dobândi de către elevii din învățământul primar și cel gimnazial de învățământ vor fi și cele juridice;

– În art. 145 alin. (2) din Legea nr. 310/2021 privind prevenirea și combaterea dopajului în sport se prevede: „Instituțiile de învățământ vor introduce în programa școlară activități de educare și informare anti-doping.”

– Legea nr. 221/2019 a modificat legea educației, astfel că prin art. 7 alin. (1)¹ se interzice violența psihologică de tip bullying în unitățile de învățământ și în toate spațiile destinate educației și formării profesionale; în art. 56¹ din lege se prevede „În cadrul programelor de formare continuă a personalului didactic se vor introduce sesiuni de informare/teme/cursuri de perfecționare asupra problemelor legate de violența psihologică – bullying, în vederea dobândirii de competențe în identificarea acestora și a capacității de aplicare a unor strategii educaționale potrivite”;

– art. 10 din Legea nr. 217/2003 privind prevenirea și combaterea violenței domestice, modificată în anul 2018: „Ministerul Educației și Cercetării realizează, cu sprijinul celorlalte ministere implicate și în colaborare cu organizațiile neguvernamentale cu activitate în domeniu, programe educative pentru cadre didactice, părinți și copii, în vederea prevenirii violenței domestice, a hărțuirii și a violenței sexuale”;

– art. 3 din Legea nr. 211/2004 privind unele măsuri pentru asigurarea informării, sprijinirii și protecției victimelor infracțiunilor, modificată în anul 2019: „Autoritățile publice cu atribuții în domeniul protecției victimelor infracțiunilor, în cooperare cu organizațiile neguvernamentale, organizează campanii publice de informare în acest domeniu” (art. 3);

– Legea nr. 678/2001 privind prevenirea și combaterea traficului de persoane: „Pentru o lupta eficienta împotriva traficului de persoane autoritățile și instituțiile publice prevăzute în prezentul capitol, organizațiile neguvernamentale și alți reprezentanți ai societății civile vor desfășura, separat sau, după caz, în cooperare, o activitate susținută de prevenire a traficului de persoane, în special de femei și copii” (art. 3); „Ministerul Educației realizează, individual ori în parteneriat cu celelalte ministere implicate și/sau cu organizațiile neguvernamentale cu activitate în domeniu, programe educative în vederea prevenirii traficului de persoane, după cum urmează:a) activități educative în zona educației formale și nonformale destinate elevilor din învățământul preuniversitar și studenților din învățământul universitar; b) activități de informare și consiliere a părinților și elevilor asupra consecințelor traficului de persoane; c) seminare de informare a cadrelor didactice în domeniul drepturilor copiilor și al traficului de persoane.” (art. 8).

Strategii naționale:

– În proiectul România educată dezvoltat la nivelul Președinției României: raportul final prevede pentru învăţământul primar şi gimnazial, la obiectivul O6.a şi O6.b. susţinerea înfiinţării de cluburi de educaţie juridică şi introducerea în curriculă a elementelor de educaţie juridică (f. 41) şi la cap. de Rezilienţă şi-a propus drept Viziune la O4.a „Înțelegerea modului în care funcționează o societate și a rolului cetățeanului în societate, a drepturilor și a obligațiilor cetățenești, prin discipline precum: educație financiară, educație civică, educație socială, educație juridică, educație pentru cultura democratică” (f. 112); documentul „Viziune și strategie 2018-2030” își propune ca deziderat pentru anul 2030: „Elevii au capacitatea de a înțelege un text complex, inclusiv cu caracter juridic sau economic, în momentul finalizării educației secundare” (deziderat nr. 9); în documentul „Rapoartele celor șapte grupuri de lucru tematice” obiectivul 5, acțiune asociată 5 prevede „Integrarea în curriculumul IPT a unor activități care să faciliteze dezvoltarea de competențe și aptitudini civice și transversale. Pot include învățarea pe bază de proiecte, module de educație civică, juridică și economică etc”;

– În Rezoluția comună a Comisiei juridice din Senatul României și a Comisiei juridice din Parlamentul Republicii Moldova adoptată la Pitești pe 20 ian. 2023 se prevede la pct 3: „Ne dorim conștientizarea importanței educației juridice în școli ca o responsabilitate socială și armonizarea legislației în domeniul profesiilor juridice prin încurajarea schimbului de bune practici”;

– în Strategia națională pentru prevenirea și combaterea violenței sexuale „SINERGIE” 2021-2030 aprobată prin H.G. nr. 592/2021 se prevede la cap. IV, ca obiectiv specific, prevenirea primară prin măsuri de informare-educare-comunicare, inclusiv pentru copii, în privinţa violenţei sexuale;

– în Planul național de acțiune 2018-2020 pentru implementarea Strategiei naționale împotriva traficului de persoane pentru perioada 2018-2022, aprobate prin HG nr. 961/2018, se prevede la obiectivul specific 1.1 derularea unor activităţi de informare a elevilor asupra traficului de persoane, iar la obiectivul specific 1.2 se menţionează desfăşurarea de activităţi educative în zona educaţiei nonformale;

– Strategia națională privind promovarea egalității de șanse și de tratament între femei și bărbați și prevenirea și combaterea violenței domestice pentru perioada 2018-2021 aprobată prin H.G. nr. 365/2018 prevede: „campanii de informare privind importanța educației pentru sănătatea reproducerii din perspectiva prevenirii și combaterii abuzurilor sexuale și respectarea drepturilor la nediscriminare și identitate (sexuale și reproductive)”, „includerea în programa școlară a unor noțiuni privind violența de gen și egalitatea de gen”, „organizarea unei campanii de informare și sensibilizare în rândul elevilor și studenților cu privire la semnificația și importanța respectării dreptului la nediscriminare și egalitate de șanse între femei și bărbați, inclusiv a faptului că femeile și fetele cu dizabilități sunt supuse discriminărilor multiple”;

– Strategia națională pentru protecția și promovarea drepturilor copilului pentru perioada 2014-2020 aprobată prin HG nr. 1113/2014 prevede printre măsurile pentru realizarea obiectivelor de la pct. 5: dezvoltarea de atitudini pozitive faţă de copiii cu dizabilităţi, combaterea atitudinii negative faţă de romi, eliminarea culturii impunităţii  faţă de copilul aflat în conflict cu legea, conştientizarea de către copii a efectelor grave ale consumului de substanţe, conştientizarea formelor de violenţă;

– Strategia de incluziune a cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome pentru perioada 2015-2020 aprobată prin H.G. nr. 18/2015 prevede ca obiective: „conceperea şi implementarea de programe de educaţie a tinerilor şi adulţilor romi/din comunităţile de romi, axate pe cunoaşterea drepturilor civice”, „educarea adolescenţilor şi a părinţilor în spiritul valorilor familiale, al responsabilităţilor parentale şi al noii viziuni referitoare la drepturile copilului în familie”, „desfăşurarea unor programe educative pentru părinţi şi copii, în vederea prevenirii abuzului şi neglijării copilului şi a violenţei familiale”, și „iniţierea şi desfăşurarea unor programe de educaţie juridică, civică şi de prevenire, în colaborare cu cetăţenii români aparţinând minorităţii rome”;

– Planul de acțiune în perioada 2018-2020 pentru implementarea Strategiei Naţionale Antidrog 2013-2020, aprobat prin H.G. nr. 853/2018: pct. 1 „Creşterea nivelului de informare, educare şi conştientizare a populaţiei şcolare în vederea neînceperii consumului de droguri, în cadrul programelor şcolare, extraşcolare şi de petrecere a timpului liber” și pct. 2 „Creşterea nivelului de informare, sensibilizare şi conştientizare a populaţiei şcolare în vederea evitării transformării consumului experimental şi ocazional în consum regulat, în cadrul programelor şcolare, extraşcolare şi de petrecere a timpului liber”;

– Strategia națională pentru siguranță rutieră pentru perioada 2016-2020 aprobată prin H.G. nr. 755/2016: anume pct. IV.6. „Educație și campanii de siguranță rutieră” și pct. VI.2.1. „Întărirea rolului educației rutiere și a campaniilor de sensibilizare și conștientizare” ce acordă prioritate educației și formării continue, un accent deosebit punându-se pe formarea copiilor și tinerilor;

– Declarația comună din 3.11.2017 de la Timișoara a decanilor facultăților de drept din cadrul Hexagonului Facultăților de Drept din România: disciplina „Drept” trebuie să facă parte din trunchiul comun al planului-cadru din învățământul liceal, cu statut de disciplină obligatorie; ca urmare, autoritățile și instituțiile cu atribuții în acest domeniu trebuie să adopte măsurile necesare pentru asigurarea accesului tinerei generații la educația juridică;

– Strategia naţională anticorupţie pe perioada 2016-2020 aprobată prin H.G. nr. 583/2016: acțiunea nr. 5 de la Obiectivul specific 3.2 constând în „introducerea unor noţiuni elementare de drept, etică şi educaţie civică în programa şcolară a disciplinelor ce vizează dezvoltarea şi diversificarea competenţelor sociale şi civice” și acțiunea principală nr. 2 de la Obiectivul specific 4.2 constând în „organizarea şi derularea de campanii sectoriale de informare publică, în vederea creşterii gradului de conştientizare şi a nivelului de educaţiei anticorupţie în rândul cetăţenilor”;

– Cap. III, pct. 3E subpunctul 2 lit. b) și d) din Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar 2015-2020 aprobată prin H.G. nr. 1155/2014 cu privire la „implementarea Memorandumului comun MJ-CSM-PÎCCJ-MEN privind educaţia juridică în şcoli” și „întocmirea şi distribuirea de broşuri şi ghiduri de educaţie juridică a publicului, pe teme specifice”;

– nevoia de a preveni ameninţările din spaţiul cibernetic constând și în cauzarea unui prejudiciu patrimonial, hărţuirea şi şantajul persoanelor fizice şi juridice, menționate în Strategia de securitate cibernetică a României aprobată prin H.G. nr. 271/2013.